Pentru Facturare si Gestiune recomandam SmartBill. Incerci GRATUIT!
Comunicat ITM Salaj, 16.07.2025
Inspectorii de muncă din cadrul Inspectoratului Teritorial de Muncă (ITM) Sălaj au desfășurat, pe parcursul primelor două trimestre ale anului 2025, acțiuni de conștientizare atât privind riscurile psihosociale la locurile de muncă cât și a consecințelor acestora pentru sănătatea psihică și fizică a lucrătorilor.Această acțiune este inclusă în Programul Cadru de Acțiuni al Inspecției Muncii pentru anul 2025.
Stresul la locul de muncă este recunoscut ca un obstacol major în calea productivității muncii și calității vieții, iar riscurile psihosociale reprezintă o problemă structurală ce privește organizarea muncii, care însă pot fi prevenite și gestionate corespunzător. Stresul apare atunci când cerințele locului de muncă depășesc capacitățile de adaptare ale angajaților.
Mediul de lucru psihosocial are un impact important asupra sănătății și stării de bine a lucrătorilor, astfel că lucrătorii care suferă de stres asociat cu munca pot dezvolta probleme grave de sănătate fizică și mentală influențând negativ mediul de muncă și societatea în ansamblu.
Riscurile psihosociale și stresul
Riscurile psihosociale sunt generate de organizarea și gestionarea precară a activității, precum și de un context social necorespunzător la locul de muncă și pot avea efecte negative pe plan psihologic, fizic sau social.
Printre condițiile de lucru care determină riscuri psihosociale se numără:
- volumul excesiv de muncă;
- cerințele contradictorii și lipsa de claritate privind rolul pe care îl are de îndeplinit lucrătorul
- lipsa de implicare și influență în luarea deciziilor care afectează lucrătorul
- schimbările organizatorice gestionate necorespunzător, nesiguranța locului de muncă
- comunicarea ineficientă, lipsa de sprijin din partea conducerii sau a colegilor
- hărțuirea psihologică și sexuală sau violența.
Efectele negative ale stresului
Pentru lucrător efectele negative pot fi: surmenaj, depresie, dificultăți de concentrare, probleme în familie, consum de droguri, alcool, boli cardiovasculare și musculo-scheletice.
La nivel de companie, efectele negative includ: performanță economică scăzută, creșterea absenteismului, incidență mai mare de accidentare/vătămare la locul de muncă.
Responsabilitatea angajatorului
Este de a lua măsuri de prevenire și protecție, legislația națională în domeniu stabilind expres principiile generale referitoare la prevenirea riscurilor profesionale, protecția sănătății și securitatea lucrătorilor, eliminarea factorilor de risc și accidentare, informarea, consultarea, instruirea lucrătorilor și a reprezentanților lor.
Apel la conștientizare
În cadrul întâlnirilor organizate, inspectorii de muncă au urmărit conștientizarea angajatorilor, lucrătorilor, reprezentanților acestora, personalului din cadrul serviciilor externe cu privire la necesitatea prevenirii expunerii angajaților la riscuri psihosociale, la luarea măsurilor de prevenire pentru protecția sănătății psihice și fizice a lucrătorilor, precum și deosebita importanță a dezvoltării unei culturi de prevenire coerente care să cuprindă tehnologiile, organizarea muncii, condițiile de muncă, relațiile sociale și influența factorilor din mediul de muncă.
Prin realizarea unui mediu de lucru adecvat din punct de vedere psihosocial, angajatorul va beneficia de lucrători sănătoși și productivi la locul de muncă, iar absențele cauzate de stresul asociat cu munca vor fi reduse în mare măsură. În același timp, costurile suportate de companie pentru productivitatea pierdută vor fi mai mici.
Gestionarea cu succes a stresului și a riscurilor psihosociale la locul de muncă contribuie la menținerea stării de bine a forței de muncă, iar implicarea și angajamentul lucrătorilor vor crește.
Citeste si : Documente necesare pentru inregistrarea contractelor colective de munca la ITM
